Monografia judetului

DATE DESPRE JUDETUL IALOMITA

Asezare geografica    

       Judetul Ialomita se gaseste in partea de sud-est a Romaniei, in estul Campiei Romane (pe cursul inferior al raului cu acelasi nume) si se intinde pe o suprafata de 4.453 kmp. Se invecineaza cu judetele Prahova, Buzau, Braila – la nord, judetul Constanta – la est, Calarasi – la sud si Ilfov – la vest. Organizarea administrativ – teritoriala cuprinde 3 municipii, 4 orase si 59 de comune.

Relief      

     Relieful judetului Ialomita este constituit predominant din campie (aproximativ 2/3 din Campia Baraganului). Altitudinea maxima nu depaseste 100 m. (Platoul Hagienilor). O alta forma de relief specifica judetului este lunca si este reprezentata de Lunca Dunarii si Lunca Ialomitei.

Retea hidrografica           

    Judetul dispune de o retea hidrografica bogata, alcatuita din fluviul Dunarea cu bratele Borcea si Dunarea Veche, raurile Ialomita si Prahova, precum si de o serie de lacuri. Lacurile sunt: naturale, cu apa dulce (Rogoz si Ezer), cu apa sarata (Fundata si Strachina) si de lunca (Piersica si Coscovata).

Climat   

       Regimul climatic are caracter continental. Valorile termice medii anuale se inscriu intre 10 – 11,5 °C. Precipitatiile sunt reduse (variind in functie de anotimp) si au valori cuprinse intre 450 mm. (Lunca Dunarii) si 550 mm. (in partea de vest a judetului). Vanturile predomina dinspre nord si nord-est.

Rezervatii naturale     

      Cele mai importante sunt: Padurea Caiafele (la 3 km. de podul Cernavoda) si Padurea Moroiu (la 15 km. de podul Cernavoda).

Date istorice

        Sec. II i. Hr.: Dateaza primele asezari dacice de tip “dava” descoperite la Crasani, Popina si Bordusani;
        Sec. VIII – X: Urme de asezari ale Culturii Dridu;
        1614: Slobozia (numita la acea vreme Satul Vaideei) este mentionata in documentele emise de Radu Mihnea;
        1626: Atestarea documentara a Sloboziei in timpul domniei lui Alexandru Coconul;
        1634: Matei Basarab ridica Manastirea “Sfintii Voievozi” ctitorita de postelnicul Enache Caragea;
        1890: Incepe constructia podului Fetesti – Cernavoda, lucrare proiectata si condusa de inginerul Anghel Saligny;
        1912: Slobozia este declarata comuna urbana;
        1968: Orasul Slobozia devine resedinta a judetului Ialomita;
        1979: Slobozia este declarata municipiu.

Puncte de atractie pentru turisti

       Amara-Statiune balneoclimaterica situata pe malul lacului cu acelasi nume, la 7 km. de Slobozia. Amara, unul din principalele obiective turistice din judet (plasat la 30 m. altitudine), este cunoscuta, inca din 1900, pentru efectele terapeutice ale namolurilor sapropelice si ale apelor minerale sulfatate si clorurate. In 1937 la Amara se ridica primele stabilimente ale bazei de tratament.

Casa memoriala “Ionel Perlea” – sat Ograda - construita la sfarsitul sec. XIX de catre Victor Perlea, intra in circuitul expozitional in anul 1983. Colectia muzeala este formata din obiecte ce au apartinut familiei marelui compozitor si dirijor.

Complexul muzeal Maia – Catargi - reprezinta un complex muzeal cultural-religios, unicul de acest gen din tara. Asezamantul de arta si cultura religioasa expune: obiecte de cult, icoane si carti cu caracter religios donate de preotul paroh Al. Marinescu.Conacul Marghiloman – com. Sinesti            Constructia realizata intre 1869 – 1874 este tipica pentru arhitectura resedintelor boieresti din secolul XIX. Din ansamblu face parte fosta biserica a curtii boieresti “Sfantul Nicolae”.          

Alte monumente: conacul Bolomey (1892) – sat Cosambesti, Conacul Chiroiu – com. Barcanesti, Conacul Hagianoff (1899) – com. Manasia etc.

Muzeul judetean Ialomita (b-dul Matei Basarab nr. 30, tel. 230054) - activitatea muzeului incepe in anul 1954 la Calarasi (Muzeul orasenesc). Colectiile muzeului erau constituite din donatii particulare. In anul 1971 se infiinteaza la Slobozia sectia de etnografie a Muzeului judetean Ialomita, care a gezduit in primii ani expozitii ce ilustrau aspecte ale vietii rurale din Campia Munteniei. In prezent, muzeul este compus din patru sectii aflate in localitati diferite, ce detin peste 20.000 de piese.

Manastirea Balaciu – com. Balaciu - manastire de calugari ctitorita in anul 1750 de familia boierilor Pitesteanu. Lacasul de cult a fost desfiintat in 1961 si lasat in parasire. In 1990 se reinfiinteaza si se incepe restaurarea bisericii.

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” – com. Dridu - monument istoric si de arhitectura ctitorit de catre Capitanul Neagoe in anul 1782, in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti.

Biserica “Sfintii Voievozi” – Slobozia  - lacas de cult ce a apartinut unei foste manastiri ridicata intre anii 1616 – 1618 de postelnicul Ianache Caragea. Domnitorul Matei Basarab reconstruieste biserica in anul 1634 pe ruinele bisericii vechi. In anul 1864 manastirea se transforma in biserica mireana.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” – com. Balaciu - construita intre 1821 – 1841 de catre Neacsu Pitesteanu, a fost restaurata in anul 1869 si transformata in manastire de calugari. Intre anii 1935 – 1940 in acest lacas a functionat scoala de cantareti bisericesti.

Biserica din lemn “Sfantul Nicolae” – com. Ciulnita - biserica (monument de arhitectura taraneasca) a fost ridicata in anul 1746 de catre mesterul Gheorghe Tarca. In incinta bisericii a functionat prima scoala din judetul Ialomita.           

Alte lacase de cult: manastirea Dridu (com. Dridu), Schitul Balaciu – Pitesteanu, bisericile “Sfantul Gheorghe” si “Sfanta Maria” (com. Fierbinti Targ), biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”.


Sediul unitatii

Slobozia
str. Lacului nr. 23,
cod postal 920012,
judetul Ialomita;
Telefoane:
         0243.232.396;
         0243.232.397;
Fax: 0243.230.088;

Sectia Urziceni

Urziceni
str. 1918, nr. 47-49
judetul Ialomita;
Telefoane:
         0243.251.253;
         0243.251.254;

Garda Tandarei

Tandarei
str. Mecanizatorilor, nr. 23
judetul Ialomita;
Telefon:
        0243.273.763;

Garda Fetesti

Fetesti
Tarla 224/1
judetul Ialomita;
Telefon:
        0243.368.888;